O luminÄ Ã®n Inima Tenebrelor
Seria Gardianul Inimii de Cristal
Cartea patru
Amy Blankenship, RK Melton
Translated by DDVKT CONSULTING
Copyright © 2010 Amy Blankenship
English Edition Published by Amy Blankenship
Romanian Edition Published by TekTime
All rights reserved.
Capitolul 1
Legenda Inimii Timpului
Lumea se poate schimba... dar adevÄratele legende nu dispar niciodatÄ.
Ãntunericul Èi Lumina s-au luptat constant încÄ de la începutul timpului. Lumile s-au format Èi au fost zdrobite sub piciorul creatorilor lor, totuÈi nevoia continuÄ de bine Èi de rÄu nu a fost niciodatÄ pusÄ la îndoialÄ. Cu toate acestea, uneori un element nou este aruncat în joc... singurul lucru pe care ambele pÄrÈi îl doresc, dar numai unul îl poate avea.
Paradoxal, în naturÄ, Gardianul Inimii de Cristal este o constantÄ pe care ambele pÄrÈi Èi-au dorit întotdeauna sÄ o atingÄ. Piatra cristalinÄ are puterea de a crea Èi distruge universul cunoscut, dar poate sÄ punÄ capÄt tuturor suferinÈelor Èi conflictelor cu aceeaÈi suflare. Se crede cÄ cristalul are propria sa gândire... alÈii spun cÄ zeii sunt în spatele tuturor lucrurilor.
De fiecare datÄ când a apÄrut cristalul, gardienii sÄi au fost mereu gata sÄ-l apere de toÈi cei care l-ar fi folosit în mod egoist. IdentitÄÈile acestor gardieni rÄmân neschimbate Èi ei iubesc cu aceeaÈi ferocitate, indiferent de lume sau timp.
O fatÄ se aflÄ Ã®n centrul acestor gardieni bÄtrâni Èi este obiectul afecÈiunii lor.
Ea deÈine în interiorul ei puterea cristalului în sine. Ea este purtÄtoarea cristalului dar Èi sursa puterii acestuia. Liniile se estompeazÄ uneori, iar paza cristalului devine lent pÄzirea preotesei de ceilalÈi gardieni.
Acesta este vinul din care bea inima întunericului. Este momentul sÄ-i facÄ pe gardienii cristalului slabi Èi susceptibili de atac. Ãntunericul doreÈte puterea cristalului dar Èi fata, ca un bÄrbat care doreÈte o femeie.
Ãn fiecare dintre aceste dimensiuni Èi realitÄÈi vei gÄsi o grÄdinÄ secretÄ cunoscutÄ sub numele de Inima Timpului. Acolo, îngenuncheazÄ o statuie a unei tinere preotese umane. Ea este înconjuratÄ de o veche magie care pÄstreazÄ o comoarÄ secretÄ ascunsÄ Èi bine pÄstratÄ. Mâinile fetei sunt întinse ca Èi cum ar aÈtepta ceva preÈios sÄ fie pus în ele.
Legenda spune cÄ ea aÈteaptÄ ca puternica piatrÄ, cunoscutÄ sub numele de Gardianul Inimii de Cristal, sÄ se întoarcÄ la ea.
Doar Gardienii cunosc adevÄratele secrete din spatele statuii Èi cum a apÄrut. Ãnainte ca cei cinci fraÈi sÄ fi inspirat prima rÄsuflare, strÄmoÈii lor, Tadamichi Èi fratele sÄu geamÄn Hyakuhei au protejat inima timpului odatÄ cu cel mai întunecat trecut al ei. Timp de secole, gemenii au protejat pecetea care a ferit lumea oamenilor sÄ se cufunde în lumea demonilor. AceastÄ sarcinÄ era sfântÄ, Èi vieÈile oamenilor Èi ale demonilor trebuiau sÄ fie pÄstrate în siguranÈÄ Èi în secret faÈÄ de ceilalÈi.
Pe neaÈteptate, în timpul domniei lor, o mânÄ de oameni a trecut în lumea demonilor din cauza cristalului sacru. Ãn timpul unei perioade tulburi, puterile sale au sfâÈiat sigiliul care separa dimensiunile. CÄpetenia oamenilor Èi Tadamichi au devenit repede aliaÈi, fÄcând un pact pentru a închide ruptura din sigiliu Èi pentru a Èine cele douÄ lumi închise, despÄrÈite una de cealaltÄ pentru totdeauna.
Dar în acel timp, Hyakuhei Èi Tadamichi se îndrÄgostiserÄ amândoi de fiica cÄpeteniei oamenilor.
Ãmpotriva dorinÈelor lui Hyakuhei, ruptura a fost reparatÄ de Tadamichi Èi de tatÄl fetei. Puterea sigiliului a crescut înzecit, separând periculosul triunghi de amor pentru totdeauna. Inima lui Hyakuhei a fost spulberatÄ... A fost trÄdat chiar de fratele sÄu de sânge Tadamichi, care s-a asigurat cÄ el Èi preoteasa vor fi despÄrÈiÈi pe veÈnicie.
OdatÄ pierdutÄ iubirea se poate transforma în cel mai rÄu dintre lucruri. Inima zdrobitÄ a lui Hyakuhei s-a transformat într-o furie distrugÄtoare Èi geloasÄ, provocând o bÄtÄlie între fraÈii gemeni, sfârÈind viaÈa lui Tadamichi Èi despÄrÈind sufletele lor nemuritoare. Aceste ÈÄndÄri de nemurire au creat cinci noi gardieni care vor lua în grijÄ sigiliul Èi-l proteja de Hyakuhei, care s-a alÄturat demonilor din acest regat.
ÃntemniÈat în întunericul care l-a copleÈit, Hyakuhei a îndepÄrtat toate gândurile de protecÈie a inimii timpului... în schimb, Èi-a folosit energia pentru desfiinÈarea totalÄ a sigiliului. Buclele sale negre ca miezul nopÈii, ajungându-i peste genunchi Èi o faÈÄ din cele mai seducÄtoare, contraziceau adevÄratul rÄu ascuns în înfÄÈiÈarea asta angelicÄ.
Pe mÄsurÄ ce începu rÄzboiul între forÈele luminii Èi întunericului, statuia sfinÈitÄ degajÄ o luminÄ albastrÄ orbitoare dând de Ètire cÄ tânÄra preoteasÄ a renÄscut Èi cristalul a reapÄrut pe cealaltÄ parte.
O datÄ ce gardienii furÄ atraÈi de ea, devenirÄ protectorii ei, iar bÄtÄlia dintre bine Èi rÄu a început cu adevÄrat. AÈa a apÄrut intrarea din lumea luminii cÄtre o altÄ lume unde întunericul este stÄpân.
Aceasta este doar una din multele lor aventuri legendare...
*****
Timp de veacuri luna roÈie a fost întotdeauna un semn aducÄtor de moarte. Cei care vedeau spectrul morÈii se ascundeau cu frica de a-Èi pierde viaÈa în acalmia puternicÄ de somn fÄrÄ sfârÈit pe care o promitea acesta. Din depÄrtare Èi pe o mare distanÈÄ Ã®mprejur veni un strigÄt înfricoÈÄtor, iar simbolul periculos stÄtea sus pe cer la miezul nopÈii.
Ãntr-o poianÄ stÄteau douÄ figuri singuratice, una rÄnitÄ, respirând puternic cu unul din pumnalele sale duble strânse în mânÄ, cealaltÄ ridicându-se ameninÈÄtor peste prima, cu un zâmbet rÄu intenÈionat pe faÈa sa frumos de inumanÄ. Ochii rubinii rÄpitori scânteiau în lumina lunii pline aÈteptând urmÄtoarea miÈcare a victimei sale. Pielea nefiresc de palÄ a lui Hyakuhei pÄrea sÄ strÄluceascÄ Ã®n noapte, dându-i înfÄÈiÈarea unei morÈi angelice.
â Ne-aÈi ucis fÄrÄ moarte! mârâi Toya, dezvelindu-Èi colÈii alungiÈi. Ochii lui de praf de aur ardeau cu urÄ omul care stÄtea în faÈa lui. OdatÄ prietenul sÄu... fratele propriului sÄu tatÄ... acum duÈmanul sÄu de moarte. â Tu, nemernicule!
â Spui asta acum cu convingere, dar Èi-am dat viaÈa veÈnicÄ, te-am antrenat Èi am avut grijÄ de tine. Te-am iubit pe tine Èi pe fratele tÄu ca pe ai mei. Ochii roÈiatici fulgerarÄ cu mânie la insolentul copil în devenire din faÈa lui.
â NumeÈti transformarea noastrÄ Ã®n monÈtri... dragoste? Ne-ai furat vieÈile! M-ai transformat ca sÄ Ã®ncerci sÄ-l forÈezi pe fratele meu sÄ devinÄ al tÄu! Ne-ai minÈit, spunând cÄ poÈi sÄ Ã®ntorci blestemul dacÄ ne alÄturÄm Èie. RespiraÈia-i ieÈea din el într-un Èuierat nervos pe mÄsurÄ ce continua.
â DacÄ nu ar fi fost fascinaÈia ta perversÄ faÈÄ de fratele meu, am fi fost umane normale, trÄind o viaÈÄ normalÄ ca o familie, nu ca niÈte creaturi ale nopÈii însetate