Deche bitoope / El dorso del cangrejo. Natalia Toledo. Читать онлайн. Newlib. NEWLIB.NET

Автор: Natalia Toledo
Издательство: Bookwire
Серия:
Жанр произведения: Языкознание
Год издания: 0
isbn: 9786078667567
Скачать книгу
/p> frn_fig_004

      POESÍA

      DERECHOS RESERVADOS

      © 2016, Natalia Toledo

      © 2016, Almadía Ediciones S.A.P.I. de C.V.

      Avenida Monterrey 153,

      Colonia Roma Norte,

      Ciudad de México,

      C.P. 06700

      RFC: AED140909BPA

      © Del diseño: Alejandro Magallanes

      © De las ilustraciones: Dr. Lakra

      www.almadia.com.mx www.facebook.com/editorialalmadía @Almadía_Edit

      Primera edición en Almadía: julio de 2016

      ISBN: 978-607-97014-5-1

      Quedan rigurosamente prohibidas, sin la autorización de los titulares del copyright, bajo las sanciones establecidas por las leyes, la reproducción total o parcial de esta obra por cualquier medio o procedimiento.

frn_fig_001 frn_fig_002 frn_fig_004 Ca gunaa nadxibalú xti’ Xavicende

      Guendaró yaa

      Ná binni laanu’

      “Nayeche zé’ guirá xixe ca nguiiu cá,

      nanda ti ludoo bere yannicabe

      zineca’ yuze ne bihui”.

      Zizaca’ ziyeca’ nisadxu’ni’ bigaraagu’

      ne cundubica’ gu’xhu’ guie’xhuuba’ lu bi.

      Laga zezacabe ne saa ti guie’ caguundu’ ndaani’ yoo cabeza guxhiicabe lucuá,

      cabeza gu’na’ lu ti lari quichi’ balaana’ xti’.

      Guichesa ndaani’ ti bixooñe’ guí sica ti mani beedxe’.

      Jñaa ne bixhoze cayeche purti cadale mani ndaani xle’ca’

      purti xiñidxaapaca’ cusiroo ni guicaa xheela’ ca biza’na’ binnigüe’.

      Ba’ tobi

      Nexhu’ daapu’ biruba xiñá’,

      guidila’du’ nusiasi balaana laa.

      Nacu’ ti guie’ biele gasi ne ti bicuini ná’,

      ti xho’ cubi cayuu ndaaya’ ra birá gueela’.

      Lexu cayé’ niidxi sti’ beeu naya’ni’ dxindxi.

      Guirá’ niza cuyaa ne bi xti’ yoo li’dxu’.

      Zedanda saa ne zuyaacabe ne xhelu’,

      rendu ti larigueela’ ne ca i’cu’ pora guiluxe saa:

      guirá’ ni nari’ni’ naguenda rirá.

      Napu’ ndaani’ ladxido’lo’ ti guendaracaladxi’ caluxe

      ma’ qui zagui’tu’ buñega ne ca biza’nu’

      ne ma qui zaba’quilu’ lari ndase bichonga ne dé quichi’

      dxi gaca’ nanda’lu’.

      Guendanayeche’

Guiña Ndaani’ jñaabida’
Larigueela’ Ra riree xieque ne ra rigani
Lari nisa Beenda’ galaa ique bi
Xindxaa Gunna nexhe’ lu daa
Luuna’ bandaga Ná’ ca muxe’
Bicuugu’ saa Badudxaapa’ zubadxí
Mediu xiga Bisi’ña’ reeche layú
Xhaba badudxaapa’ cubi Beelaxiaa

      Laníbidó’

      Nacanu ti bandá’ naduubi’ sti’ bi,

      ruaa bi richeza lu xnisanu

      rutiidi’ xquibaxubi ladinu,

      huaxa cadi nacanu ti daa reza.

      Dxi nisadó’ gue’ ca nisa biina’

      gúle ti dani zidi galahui’ guie lua’.

      Napa’ ti dxumi guidxi guie’ xtiá gan’da’

      ne biruba’ xiñá’ quiize’ dxi lanixpidua’ya’.

      Zareenia’ ti xigagueta zuchaya’ ndaani’

      guendaruxidxi naxhi ne xindxaa candá’ nisadxu’ni alcanfor.

      Naa nanna’ xinga guenda bizabi,

      xisi napa’ ti lari ro’ raca yoo

      ra rusieeche’ cani nadxibalú ruxhague’ doo xpisuude’.

      Xneza ni ruuya’do’

      Ana panda bieque guluaa ique’ ndaani’ ruba

      ti cadi gusiaandacabe naa ya’.

      Naga’chi’ ritahua’ gueta naxubi ruaa

      ti guichagana’ya’ nguiiu yooxho’.

      Gudxite’ xubaana’ bi’cu’ ne biziide’ gusiguiee’.

      Xa’na’ mexa’ bidó’ ritahua’ dxita bigu bidxi

      de ra bicuidxe’ guidiruaa’.

      So’pe’ bicaa xiguidxa’ tiniyaala1 xtinne’ ne binite’ lade saa xhiame.

      Guirá xquendaxheela’ biaba nisaguie

      runi bindiee’ ndaani’ guisu guendaró.

      Bichuuga’ guielua’ ne ti gudxíu ne bixuxhe’ lu xtuí.

      Paraa chi guidxiñu’ naa ya’ pa guirá gueela’

      rugaanda’ ti ludoo aju ra guse’ ne ti gamixa’ dxa’ zidi,

      xti’ xa xtiua’ya’, bisiaca xiiñi’ca gunaa benda.

      Lidxi be’ñe’

      Nabezaniá’ laame,

      napame lade xcore’me ruuchi dxa’ beñe bidxi.

      Ruchaaze’ ludxe’ nagupa,

      ribi’xhime, royaame naa guidubi dxi,

      ruguaa’ xuanga laame,

      riula’dxidu beñe.

      Ra guirá gueela’ napa’ ti guie’ ruaa yanne’

      laame napame jmá biquiixhu galaa decheme.

      Xa’na’ bidxadxa gueela’ riguiba’ galaa decheme ra ma biziaa,

      rudiime ti rieenque ne xubaaname ne ria’zidu ndaani’ nisa

      ti guzulú guendariguite xtidu neca nanadu ne ni yuuba’.

      BERELELE XHIALU’ NANNA PABIÁ’ BIBANA’ LAABE,

      lii nacu’ gunaa xi’ lari ique bin’da’ bataná’ ladxidua’.

      Xadxí guse’ xa’na’ ti bandá’ bichii guielua’,

      de ra bedanda