Stabs-căpitanul Ruso Blanco. Istoria şi reflecţiile unui ofițer în exil. Serghei Gordienko. Читать онлайн. Newlib. NEWLIB.NET

Автор: Serghei Gordienko
Издательство: ЛитРес: Самиздат
Серия:
Жанр произведения: Шпионские детективы
Год издания: 2011
isbn:
Скачать книгу
Ianuarie-martie anul 1914.

      Revoluționerul Scvortzov (Stepanov) la rugămintea lui Ulianov (Lenin) duce negocieri cu deputatul Dumei de Stat, liderul în industrie și masonul Konovalov, în scopul primirii ajutorului financiar pentru activitatea revoluționară.

      Ucazul suprem. Sankt-Petersburg. 28 iulie anul 1914.

      Se oprește acțiunea oricăror privilegii și avantaje propuse la timpul lor de supușii statelor neprietene. Se dă indicație autorităților să fie reținuți în calitate de prizonier de război toți acei, care la momentul actual se află la îndeplinirea serviciului militar sau trebuie să fie recrutați, deasemena să fie expulzați supușii dușmanilor de pe teritoriul Russiei și a localităților separate.

      Raportul jandarmeriei. Regatul Polonez. Nowy Targ. 07 august anul 1914.

      A fost interceptată o telegramă pe numele directorului poliției Krakovene, telegrama era trimisă din Poronin: ”Sunt suspectat de poliția locală de spionaj. Am trăit doi ani la Krakova, la Zvejshnitze, personal am furnizat date comisarlui poliției la Zvejshitze. Sunt emigrant, social-democrat. Pentru a evita neânțelegerile, vă rog să telegrafiați la Poronin și starostelui la Nowy Targ. Ulianov”.

      Raportul jandarmeriei. Regatul Polonez. Nowy Targ. 9 august anul 1914.

      Ulianov (Lenin) este arestat.

      Raportul serviciului secret. Viena. August anul 1914.

      Socialistul Fiurstenberg (Ganețchii), nascut în gubernia Minsc, s-a întâlnit cu Adler,membrul parlamentului austriac și liderul social-democraților. Ne-a rugat să-i acordăm ajutorul la eliberarea lui Ulianov ( Lenin) la Nowy Targ.

      Raportul serviciului secret. Viena. August anul 1914.

      Adler s-a întâlnit cu ministrul afacerilor interne al Imperiului Austro-Ungar. Am scris o petiție în care am rugat să fie eliberat Ulianov (Lenin), pe care l-am prezentat drept un dușman al țarizmului, care și-a consacrat viața luptei contra autorităților rusești. Dumnealui consideră că în aceste condiții Ulianov ar fi putut să acorde mai mult folos imperiului Austro – Ungar.

      Raportul jandarmeriei. Regatul Poloniei. Nowy Targ. 19 august anul 1914

      Ulianov (Lenin) este eliberat de la pușcărie.

      Raportul serviciului secret. Regatul Poloniei. Krakov. Septembrie anul 1914.

      Ulianov (Lenin) cu soția a plecat din Krakov, prin Viena spre

      Elveția.

      Notița lui Proscurin:

      Ulianov are legături impunătoare.

      Raportul serviciului secret. Berna. Septembrie 1914.

      Ulianov (Lenin) a petrecut adunarea grupei locale de bolșevici, la adunare a prezentat un raport în care critică pe social-democrați pentru că și-au susținut guvernele în războiul început.

      Raportul serviciului secret. Berna. Septembrie 1914.

      Ghelifand (Parvus), adeptul lui Marx, a chemat revoluționerii ruși în interesele partidului democrat european, să contribuie la înfrângerea Russiei în războiul cu Germania. Prelucrăm posibelele legături cu serviciul de spionaj german.

      Ziarul revoluționar rus „Social-democrat”. Elveția. 1 noembire anul 1914.

      Articolul lui Ulianov (Lenin) ”Războiul și social-democrația rusă”. Rezultatul cel mai bun pentru clasa lucrătoare ar fi înfrângerea monarhiei țariste, guvernarea cea mai conservatistă și barbară… Să schimbăm războiul imperial în război civil.

      Notița lui Proscurin:

      Război civil … ce ar pute fi mai rău?

      Buenos – Aires. Februarie anul 1921

      O comandă de grăniceri s-a urcat pe nava noastră ”Re Viktorio”. Am așteptat acest eveniment timp de câteva săptămâni și acum e așa, de parcă așa a fost întotdeauna, pe arca noastră cu un aer încrezut vine echipa militară a reprezentanților țării, unde noi ne vom cere permisiunea pentru dreptul la exil, ne vom acomoda cu obiceiurile și morala locală, ne vom mira de viața nouă, neobișnuită pentru noi, vom învăța să vorbim în altă limbă, să gândim altfel, mereu să ne amintim de trecut și să îl comparăm cu pezentul și desigur nu în favoarea prezentului. Toate astea eu le-am înțeles mult mai târziu. De data aceasta alerg înaintea evenimentelor.

      Deșiratul agent argentinian, de cum mi-a văzut documentele, imediat le-a pus la el în buzunarul de la piept și m-a dat la o parte, ca pe o valiză masivă cu încărcătură suspectă, în care poate fi ascunsă o jumătate de pud de contrabandă. Lăsând să treacă toți pasagerii, ofițerul s-a întors către mine, a scos hârtiile și cu o privire cercetătoare a căutat ceva compromițător pe fiecare pagină.

      Sunteți bolșevik? Din Armata Roșie? a întrebat argentinianul.

      Logică extraordianră – ai în mână documente cu stema imperială, cu vulturul cu două capete și tu mă întrebi despre Armata Roșie. Am dat din cap în loc de răspuns.

      Ruso blanco? m-a întrebat ofițerul privindu-mă insistent.

      Da. Armata albă.

      De unde cunoașteți limba spaniolă? A-ți fost pregătit special?

      Are dreptate. Ar fi cel puțin straniu să aștepți de la un imigrant rus să cunoască limba spaniolă. Raspund, cum este:

      Am învățat pe navă.

      Așa repede ai învățat?

      Ceva mai repede decât franceza, germana și engleza.

      Ofițerul continua să mă privească cu privirea de sticlă.

      Stanislav Istomin … mi-a pronunțat cu greu numele, Ofițer al armatei Imperiale? a trecut la limba germană.

      Iavoli, – răspund deasemena în germană.

      Cu ce scop în Argentina?

      Imigrez.

      A-ți pierdut războiul la voi? A-ți luptat rău?

      Am tăcut. Are dreptate. Ofițerul a lovit de câteva ori cu documentele de palmă.

      O să verificăm! Până atunci o să stați în cameră.

      Păcat. Ieșirea era atât de aproape.

      O zi în cameră, bagajul e confiscat. Dimineața discut cu același ofițer.

      Sunteți liber. Iată documentele Dumenavoastră și permisul pentru ședere temporară. Aranjați-vă. Încercați să Vă adresați la consulatul rus. Cred că Vă Vor ajuta.

      Cu primul autobus de ocazie merg la consulat. Interesant, oare și aici a ajuns puterea Sovietică. Dacă consulatul e sovietic, atunci va trebui să caut ajutor în alt loc.

      Dar consulatul s-a dovedit a fi Imperialist. Consulul m-a întâlnit oficial, cu un interes vădit față de persoana mea.

      Bine drăguțule, arătați documentele, Vă Vom lua la evidență. Frontul german, Armata de Voluntari, generalul Vranghel… Vreți să locuiți în Argentina?

      Dacă e posibil.

      Atunci lăsați-mi mie documentele și dosarul militar. O să îl traducem în spaniolă cu apostila consulatului. Aceasta o să vă fie de folos la primirea dreptului de reședință permanentă.

      Desigur. Mulțumesc.

      Aveți unde să vă opriți? Înțeleg. Cu părere de rău, consulatul nu dispune de locuințe libere. O să vă ofer o recomandare pentru societatea de caritate izraeliteană. O să Vă găsească ceva pentru început. E într-al 5-lea cartier al orașului.

      Domnule Ptașnikov, am protestat eu, -nu ar fi mai bine să mă trimiteți în Palestina?

      Stai liniștit, drăguțule. Acolo îi ajută pe mulți. Prezintă-te