À U GIORNU. Verità umoristica. СтаВл Зосимов Премудрословски. Читать онлайн. Newlib. NEWLIB.NET

Автор: СтаВл Зосимов Премудрословски
Издательство: Издательские решения
Серия:
Жанр произведения: Приключения: прочее
Год издания: 0
isbn: 9785005095565
Скачать книгу
ità umoristica

      StaVl Zosimov Premudroslovsky

      © StaVl Zosimov Premudroslovsky, 2019

      ISBN 978-5-0050-9556-5

      Created with Ridero smart publishing system

      PRIMA SEZIONE

      nota 1

      Diu hà sbuffatu

      Dopu avè scrittu à a mo mamma: “Venite lardu, ciao mamma!”, Aghju camminu in a direzzione di u mo hostele famosu di studiu è pensu:

      – Cosa hè a diffarenza trà i Russi è l’Americani è l’Europei?

      – È per u fattu chì stanu vivu è pensanu logicamente, simu astratti. – Aghju rispunnutu me è andendu più. Vuliu beie – paurosu e muzzice. Andu, accussì traiu u stradellu à a distanza di a rintra di cimentu concret di una impresa industriale. Veiu chì si scura. Sognu chì da l’altra parte di u recinto qualchissimu face un calmu, ma piercing, micca capace di sbulicà. Aghju rispostu u listessu. Veiu chì una borsa di patate vola da qualcosa di l’altra parte di u fucile, imballata cù qualcosa nantu à mè ancu. Aghju rinunziatu, è a borsa tocca a partenza di un cane di una razza scunnisciuta, lasciatu micca longu à mè. Aghju cullatu versu ellu, l’esaminò cun curiosu, è, senza sospettà nè pensendu à nunda, l’addisperu, è allu …, allora?! Quì appiccicò strettu, ancu pressatu di salsiccia affumicata. Senza pensà à nunda, aghju tiratu un saccu, catturndu u saccu da a mela d’Adam è, cacciandu nantu à e spalle, accelerai à a velocità di u Ferrari versu u mo ostello, devore quellu bastone di salsiccia inoblidable lungo a strada.

      Aghju subitu vulutu studià è campà.

      Chì ghjè accadutu allora?! Kuzya. Lee: hè un siffistore, hè un ghjacadore di sacchetti di patata, hè nativu di Syktyvkar, hè ghjuntu à u so amicu è cumplicatu: un urigine di a gola Aldyrbaguy, a ferma “Dame da manghjà”, chì u so rolu aghju ghjucatu in cattività è ùn parla micca u russu.

      – Induve hè u saccu? Kuzya hà dumandatu.

      – E l’hai ghjittatu? – Un cumpagnu ebraicu hà rispostu à a dumanda.

      – E tu l’hai sbuffatu?

      – È tù..??

      Allora vene una battaglia di muta. Ma onestamente, a salsiccia era amara-fina è gustosa…

      P.S: Avemu vendutu u pianu di a borsa à a famiglia è sò stati inundati cun un mare di mare è di scimità… A sessione hè stata prisentata cù un damp…

      nota 2

      Showdown di porchi

      L’altru ghjornu, per ùn rinunzià micca a sessione, mi anu pigliatu à u rangu di e forze armate di l’Unione Soviètica, vale à dì in l’esercitu. Quì, in un mese, aghju scurdatu tuttu ciò ch’e aghju studiatu in centri di guarderia, un kindergarten, un liceu è duie scole prufessiunali cù u numeru: settecentu ottu mila novecentu quarantacintu puntu vinticinquecentu, chì stava à a sinistra di a via di a barba à u locu calvo, induve metro.

      Stemu, allora simu guasgi in turnu à l’entrata di l’unità militare è fumemu sigarette à l’entrata. Dopu ci hè stata una crisa in u nostru paese inquietante. U tempu era duru, i sigaretti trè pacchi un mese. È a nostra parte hè situata à fiancu à a splutazione colectiva “Bull udder” è questu hè vera. Allura stemu è fuma, è Baba Yaga si pichja da daretu à un arburu. True, u so nome era Jadwiga. Ebbè. – pensemu, – un vechju ciuperu è, malgradu, sunniemu di fiocchi cù mure. È ella scrive, interrompendu i nostri pinsamenti. Hè sorda è ceca.

      – Oh, suldati, rispondi, awww?!

      – B, stolte, chì tù urli, vechju? Ci simu ottu centu dui centimetri di distanza?! Dietro la rete

      – Cume?

      – Bes! – rispondeva di novu l’uffiziale. – Chì avete bisognu, dite, o vai di carotta?

      – Me, dice a vechja nanna. – bisogna andà per una vendita, – è hà sorrisu, – un porcu, Boryusenka. Andaraghju u lunar nantu à u tavulinu, ancu di rigalu.

      – Chì ci hè ora? Aghju dumandatu, un omu chì hà vistu i porchi solu in u zoo, ma per una certa ragione sò chjamati hipopotesi.

      – Cume?

      – Dras!! Cosa purtatu cun voi?? Aghju ripetutu in voce.

      – Ti daraghju qualcosa di porcu … – senza sente o ùn capisci micca a mo dumanda, rispose l’antica.

      – Ella, longu a strada, vola agaricu glutonoso.. – Suggerì, davanti à i mo cumpagni.

      – E induva vivi? – dumandò un amicu

      – È venite in u paese è dumandate à Yadu, e nostre strade sò stupente.

      – Cosa? Arsenic, o quale? Aghju gridatu à l’orechja, cum’è in un microfonu.

      – No, caru! Hehe.. Ask Yad Vigu!!

      – È quandu vene? – dumandò a cumpagna.

      – È à u weekend, à meziornu! Ùn ti ne solu manghjarà. – rispose a nanna è andò à cullà à e spese verdi spicche.

      Finendu, aghju dumandatu un cullega.

      – Camarade, avete tombu i porchi?

      – Di sicuru. Aghju campatu in una cità agricula cullettiva.

      Hè ghjuntu u dumenica. Avemu scappatu in un AWOL à traversu u cantone luntanu di a rete. Emu ghjunti in u paesi senza prublemi è ùn era micca difficile per noi di truvà a so capanna, soprattuttu perchè ci eranu solu cinque case in u paese, è un alloghju cù i travagliadori migrati, i serratori. Venite significa per ella. È ella è i pani, è u sali, è ancu u trone trovu. Avemu manghjatu cibo naturale è manghjatu di più.

      – Ben, vechja? – hà cuminciatu u to cumpagnu. – induve hè u porcu?

      – Iè, ellu hè un porcu, amatu in u stazzile. ella rispose è intrì in a stanza. Tira un saccu di mezzo metru. Si sviluppa è tira una spada di u V seculu aC, apparentemente da l’età di. Rusty, arrugginitu è maneghju impannillatu in cinta elettrica.

      – Quì, figlioli, questu hè u mo tardi Ghjiseppu, di volta in a Cunvenzione di a Prima Guerra Mundiale. Quandu in una fabbrica di carne, hà occupatu è tagliatu tutti: ancu vacche è polline.

      Mi sentia stintu videndu u so sguardu trasparente di Stakhanovsky. Un amicu pigliò u cuteddu da e mani di a mistressa…

      – Vai, dimmi. – Induve si hè avvintu, A?

      Ella ci cunverta in u stagnu.

      – Ci, – dice, – U mo amatu Borusenka.

      Onestamente, mi guardu questu Borusenka è l’ochji sò daretu à l’arechje.

      U so corral hè statu tombu da tavulini cù fessure due per trè. È da a crevice slots i pieghe è a verga si pende in elasticu. Apparentemente questu hè u purcinu Boryushishche a mità di a vita è ùn si stà micca.

      – Oh, caru, andaraghju in a capanna. – sottumette a nanna, copre a bocca senza denti cù i cantoni di una sciarpa. – È tù site più attentu cù u boryusenka. Sò u solu di i me parenti. Ùn ci hè nimu altru, aghju cura di ellu da a nascita. Adiu, u mo vacca di yacht. Aaaaaaaaa!! – a vechja suspicchò è subitu s’abbicinò di suspende in una cascata cascata, trasfurmendu a so voce da chjara à bassa. – È ùn vi scurdate, signore, l’aghju in vendita…

      – Tuttu sarà gridà, nanna!!! – Camaratu incuraghjitu è si vultò versu mè. – È tù, u mo amicu, aiutami, apri a porta.

      S’avvicinò furtamente è girò u giradile, a porta sgrinciò, è u porcu ùn ne movia mancu l’arechja. Basta à u bastardu. Ebbè, u mo amicu ùn si cunfundì subitu è cù tutta a so putenza, cumu si tagghia un porcu in un nickel, pugna a metà è si pisò. Un nickel, a dimensione di un platu. Dopu qualchì secunda, u porcu hà apertu u ochju drittu, è poi a manca. Allora un gridu hà seguitu, è un “mamut” chjamatu Fighting s’hè saltatu annantu à i tacchi chì s’appiccò da u stomacu, e so gambe ùn eranu osservate.

      Chjappò